”Un politician privește către următoarele alegeri.

Un om de stat către următoarea generație”

Alcide de Gasperi

La 8 noiembrie 2018, Partidul Popular European va alege candidatul pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Întrebarea dinaintea noastră este simplă: cine este cel mai potrivit candidat pentru a ajuta partidele noastre să câștige alegerile europene în primăvara anului viitor, să obțină sprijinul Consiliului European și al Parlamentului European și, în cele din urmă, să conducă Comisia Europeană? Este vorba despre conducere și experiență. Este vorba despre comunicare și abilități lingvistice. Este vorba despre valori, viziune și un program credibil pentru următoarea generație a Europei. Asta propun eu pentru noi, pentru PPE.

O viziune pentru Europa

Trebuie să privim către viitor și să oferim tuturor europenilor o viziune mai bună, bazată pe valori. Viziunea mea este pro-europeană, pozitivă și pragmatică.

Pro-europeană, pentru că doresc o integrare europeană mai inteligentă și mai bună. Avem nevoie de Europa mai mult acolo unde are sens și mai puțin acolo unde nu are sens. Ceea ce se poate face mai bine la nivel național sau regional trebuie făcut la acel nivel. Avem nevoie mai mult de o apropriere națională autentică a proiectului nostru comun european decât de un naționalism brut. Avem nevoie de lideri naționali și europeni care să influențeze și să-și asume întreaga responsabilitate pentru deciziile luate împreună.

Pozitivă prin faptul că trebuie să oprim conducerea politica bazată pe frică și ură. Nu există soluții ușoare la probleme complexe. Da, tehnologia va schimba modul în care lucrăm. Da, migrația este o provocare. Și da, cu toții ne temem de schimbări și perturbări constante.

Asta nu înseamnă că liderii politici trebuie să hrănească aceste temeri. Dimpotrivă, conducerea este aceea care oferă oportunități, care lucrează pentru stabilitate, care găsește soluții și dă speranțe pentru un viitor mai bun.

Și pragmatică prin faptul că trebuie să furnizăm soluții concrete și operaționale provocărilor noastre comune. Revoluția digitală va schimba economia, munca, politica, mass-media, știința și poate chiar viitorul omenirii. Împreună cu schimbările climatice, aceasta va fi principala provocare, nu numai pentru următoarea Comisie Europeană, ci și pentru viitoarele generații. Vreau să văd că tehnologia se află în serviciul oamenilor, nu invers. Vreau să văd o planetă care este și va continua să fie viabilă pentru toată lumea.

În acest program scurt pentru Generația Următoare, nu pretind că am soluția la toate provocările actuale ale Uniunii Europene; nici nu ofer recomandări politice detaliate – timpul lor va veni.

Scopul meu este de a descrie unele dintre provocările-cheie care ne stau în față. Cele două provocări principale ale generației noastre sunt revoluția digitală și schimbările climatice. Acestea sunt chestiuni transnaționale, pe care nici o țară nu le poate aborda singură. În momente de incertitudine avem nevoie de o ancoră – acea ancoră o reprezintă valorile noastre. Iar aceste valori stau la baza celor șase puncte ale mele pentru Generația Următoare a Europei.

1. Apărarea valorilor europene

În secolul XX, Partidul Popular European a câștigat bătălia de idei. Democrația a prevalat asupra fascismului, comunismului și naționalismului, datorită luptei neîncetate a părinților noștri fondatori din întreaga Europă, est și vest, nord și sud.

Am lansat proiectul european, am apărat democrația și libertatea și am adus pacea. Dar viziunea noastră asupra lumii nu este statică sau de la sine înțeleasă. Valorile noastre sunt atacate atât din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene – este timpul să stăm pe baricade și să le apărăm.

Valorile noastre se bazează pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, solidaritate, egalitate între bărbați și femei, stat de drept și drepturile omului, inclusiv drepturile minorităților. În vremuri incerte, aceste valori sunt ancora securității noastre, fundația de bază care ne face să fim creștin-democrați de centru-dreapta. Fără ele nu avem nimic și ne pierdem busola morală care ne-a îndrumat atât de bine în trecut.

”Ținem capul ridicat,

în ciuda prețului pe care l-am plătit,

pentru că libertatea este de neprețuit.”

Lech Wałęsa

Dar nu putem fi în negare – există o neliniște în societățile noastre, o anxietate cu privire la viitor, un sentiment că vremurile bune sunt în urma noastră. Nu îi condamn pe cei care se simt tentați să voteze pentru populiști. În schimb, vreau să le spun: ”Noi vă auzim”. Nu vom ignora temerile legate de tehnologie, locuri de muncă, securitate sau migrație. Multe dintre ele sunt legitime, dar ele trebuie rezolvate în sistemul nostru democratic. Democrația, libertățile individuale și justiția sunt lucruri pentru care am luptat de-a lungul secolelor.

Istoria ne-a învățat că, odată luată calea spre illiberalism, este dificil să resetăm cursul. Democrația iliberală este o contradicție de termeni și contravine valorilor susținute de PPE.

2. Conducerea Revoluției Digitale

A patra revoluție industrială – inteligența artificială, robotizarea, internetul lucrurilor, imprimarea 3D și digitalizarea – este deja aici și are un impact foarte mare asupra tuturor, inclusiv a economiei, a politicilor și a științei. Spre deosebire de revoluțiile industriale anterioare, aceasta nu se întâmplă gradual, ci avansează rapid și în mod perturbator. Europa trebuie să fie în fruntea dezvoltării tehnologice; altfel riscăm să rămânem în urmă. Preluarea conducerii în revoluția digitală înseamnă că trebuie să ne concentrăm asupra viitorului muncii, inovării și protecției persoanelor.

Revoluția digitală schimbă modul în care lucrăm și învățăm. Nu ne putem imagina foarte bine cum va arăta piața muncii în 2050. Multe dintre locurile de muncă de astăzi nu vor mai exista mâine. Nu este vorba despre înlocuirea omului de către mașini, ci despre colaborarea cu roboții pentru obținerea unor rezultate mai bune.

Educația nu se mai bazează doar pe obținerea unei abilități și a multor cunoștințe, ci și pe învățarea de-a lungul vieții și pe inteligența emoțională. Indiferent care sunt abilitățile pe care le veți obține în viitor, o mare parte dintre ele se vor baza pe înțelegerea datelor. Mai multe state europene sunt lideri în acest sens. Trebuie să ne bazăm pe experiența lor pentru întreaga Europă.

În prezent, primele 20 de companii de top din domeniul tehnologiei provin din SUA sau din China. Fără investiții în educație, inovare, cercetare și dezvoltare, această tendință va continua. Deciziile europene trebuie să îmbunătățească infrastructura tehnologică, cum ar fi rețelele 5G, și să creeze oportunități de prosperitate în era digitală pentru companiile și întreprinzătorii europeni. Instrumentele financiare și legislația modernă, care creează condițiile pentru inovare, vor contribui la pregătirea căii viitorului.

”Succesul în crearea inteligenței artificiale eficiente ar putea fi

cel mai mare eveniment din istoria civilizației noastre.

Sau cel mai rău. Pur și simplu nu știm.”

Stephen Hawking

În același timp, trăim într-o eră a economiei de platforme, unde valoarea datelor continuă să crească. Aceasta presupune probleme legate de protecția drepturilor individuale. Big data știu deja mai multe despre tine și despre preferințele tale decât crezi. Constituțiile au fost create pentru a proteja indivizii de stat. Acum trebuie să lucrăm la protejarea datelor personale ale indivizilor de marile companii multinaționale sau guvernele autoritare. Ca superputere de reglementare, UE poate prelua conducerea în stabilirea unor norme internaționale pentru o viitoare lume a inteligenței artificiale și a robotizării. Este mai bine să îți stabilești propriile reguli decât sa îți fie dictate.

3. Facem economia europeană să funcționeze pentru toată lumea

Piața unică si-a dovedit utilitatea – fără ea nu am fi putut să susținem statele sociale europene. De-a lungul deceniilor a reprezentat temelia creșterii economice și a locurilor de muncă în Europa. Aderarea la UE înseamnă creșterea prosperității. PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat în ultimii douăzeci de ani. În unele state membre mai sărace, creșterea a fost de peste zece ori mai mare. Piața unică a contribuit la crearea a peste 10 milioane de locuri de muncă în ultimii ani. Moneda euro este a doua cea mai importantă monedă de rezervă mondială. Uniunea Europeană revine pe o cale solidă de creștere, de creare de locuri de muncă și de investiție după criza financiară.

Acest lucru nu este însă suficient. Deși Uniunea Europeană a reușit să sporească beneficiile sale, nu a fost la fel de bună în a le distribui uniform între indivizi și state membre. O mare parte din populismul de astăzi, atât de dreapta, cât și de stânga, provine dintr-un sentiment de nedreptate, din sentimentul că modelul actual al societății – inclusiv economia socială de piață și globalizarea – nu îi tratează pe toți corect.

Acest lucru trebuie schimbat. Știm cu toții că liberalizarea pieței stimulează creșterea economică și creează locuri de muncă, iar acum trebuie să ne dăm seama cum să facem acest lucru să funcționeze pentru toți europenii.

”Europa trebuie să fie mai mult decât

piață, bunuri și bani ”.

Jean-Claude Juncker

Europa trebuie să se concentreze asupra surselor moderne de creștere durabilă, inclusiv digitalizarea, industriile creative, economia verde, economia circulară, start-up-urile, producția alimentară durabilă și inovatoare și altele. Nu UE creează locuri de muncă sau alege noi campioni, dar Uniunea poate oferi condiții favorabile pentru a ajuta companiile, lucrătorii și întreprinzătorii din întregul continent să facă acest lucru. UE este un apărător al comerțului liber și echitabil și trebuie să rămână așa. În același timp, trebuie să îmbunătățim regulile globale, să acționăm împotriva practicilor neloiale, să lucrăm la reformele structurale și să finalizăm piața internă. Redistribuirea creșterii europene prin intermediul politicilor de bunăstare este și va rămâne în mâinile guvernelor naționale.

Viitorul monedei euro este o parte esențială a economiei noastre. Fără o monedă comună stabilă și durabilă nu vom putea avea o economie de succes. În următorii ani, trebuie să accelerăm progresul către o adevărată Uniune Bancară și a Piețelor de Capital. De asemenea, trebuie să ne transformăm mecanismele de stabilitate într-un Fond Monetar European. Dar, în primul rând, trebuie să continuăm să instaurăm încredere, să respectăm regulile comune pe care le-am convenit și să manifestăm solidaritate atunci când unul dintre noi are nevoie. Așa au făcut partidele PPE în timpul crizei euro, și asta trebuie să facem și pe viitor. Fără deciziile dificile și responsabile luate de partidele PPE aflate la guvernare – din Irlanda până în Portugalia, din Spania până în Grecia și Cipru – moneda euro nu ar fi supraviețuit.

4. Combaterea schimbărilor climatice

Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari amenințări la adresa viitorului planetei noastre. Ultimii 19 ani au inclus 18 dintre cei mai calzi ani înregistrați in istorie. În ritmul actual, temperaturile medii vor continua să crească cu 0,2 grade Celsius la fiecare zece ani. Cel mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice confirmă această tendință și avertizează cu privire la impactul unei continuări a încălzirii globale cu peste 1,5 grade Celsius. Schimbările de temperatură vor avea un impact fără precedent asupra întregului nostru ecosistem, inclusiv modelele meteorologice, speciile, nivelul mării, securitatea alimentară și sănătatea.

În ultimele două secole am reușit să creăm o creștere și o bunăstare economică fără precedent, dar acest lucru are însă un cost. Este responsabilitatea noastră să protejăm planeta și să-i respectăm limitele. În același timp, UE nu trebuie să fie naivă, ci trebuie să ne apăram interesele strategice și să ajutăm statele membre în tranziția spre o economie mai curată. Aceasta înseamnă că politica noastră în domeniul climei nu ar trebui să abordeze numai schimbările climatice, ci și să ne dea un avantaj competitiv la nivel global.

Reducerea emisiilor la nivel european nu este suficientă pentru a salva lumea, dar tehnologia dezvoltată de companiile noastre de vârf va face acest lucru. Accentul ar trebui așadar să fie pus pe tehnologii curate și pe modele de afaceri circulare. Companiile care doresc să-și asume riscuri în acest stadiu vor fi liderii viitorului.

”Nu există o planetă B, salvarea planetei noastre

trebuie să fie misiunea noastră numărul unu ”.

Miguel Arias Canete și Carlos Moedas

Decarbonizarea trebuie pusă  în centrul programului UE. Trebuie să depunem eforturi pentru o Europă neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Acordul de la Paris este un început bun, dar trebuie să fim mai ambițioși. Un obiectiv de limitare a încălzirii globale la 2 grade Celsius este necesar și va necesita măsuri dure atât pentru comercializarea emisiilor, cât și pentru împărțirea eforturilor. Europa trebuie să conducă această transformare împreună cu statele membre, cu regiunile și orașele sale.

5. Gestionarea migrației

Ponderea totală a persoanelor care trăiesc în afara țării lor de naștere a rămas mai mult sau mai puțin stabilă de-a lungul timpului și este de aproximativ 3%. Migrația, în diferitele sale forme, este aici pentru a rămâne. Putem fie să susținem că nu există, sau să facem față provocărilor. Propun cea de-a doua opțiune. Am rezolvat cea mai gravă criză de migrație și acum este timpul să arătăm tuturor europenilor că situația este sub control. Fără eforturile partidelor PPE din Europa – din Malta în Italia, din Bulgaria  în Suedia, Grecia, Germania și Austria – nu am fi supraviețuit niciodată crizei migrației din 2015. Acum trebuie să ne asigurăm că acest lucru nu se va mai repeta niciodată.

Europa are nevoie de o imigrație controlată și legală. Nu trebuie să ne întoarcem la o situație necontrolată ca cea din 2015. Cu o populație în curs de îmbătrânire și un deficit de forță de muncă calificată, nu putem supraviețui construind ziduri. Slujba politicienilor este de a găsi soluții și de a facilita această tranziție, nu de a crea teamă. Libera circulație în cadrul UE ne face viața mai ușoară, indiferent dacă călătorim, studiem sau lucrăm. Imigrația din afara continentului este mai complicată, dar poate fi soluționată. Un control mai bun al frontierelor externe este o condiție prealabilă pentru libera circulație a persoanelor în cadrul UE.

”Această Europă nu trebuie să devină o

cetate în care ne izolăm de ceilalți

Trebuie să fie deschisă. ”

Helmut Kohl

Migrația va rămâne o chestiune esențială pentru UE în anii următori. Următoarea Comisie Europeană ar trebui să o pună în centrul agendei sale. Trebuie create centre de azil pentru cei din afara UE, în colaborare cu Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite. Trebuie să consolidăm Frontex – fără o poliție de frontieră comună, este dificil să protejăm granițele noastre comune. De asemenea, trebuie găsite împreună soluții pentru a asigura returnarea eficientă a persoanelor care nu au primit azil în Europa. Trebuie să stabilim o cotă de solicitanți de azil umanitar pentru fiecare stat membru. Dacă acest lucru nu funcționează, vom dezvolta un sistem flexibil de solidaritate prin care statele membre se pot ajuta reciproc în moduri diferite. În cele din urmă, trebuie abordate cauzele profunde ale migrației prin consolidarea capacității UE de a colabora cu vecinii săi, prin investiții în creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Africa. Acest lucru nu va rezolva problema în mod direct, dar va fi un pas spre prevenirea unei crize viitoare.

6. Crearea unei Europe mai sigure

Timp de decenii, Statele Unite au garantat securitatea europeană. Ca suporter pasionat al strânsei relații transatlantice, îmi este greu să accept că această garanție este în prezent mai puțin evidentă decât înainte. Marginalizarea voluntară a SUA din politica mondială înseamnă că trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate. Trebuie să intervenim și să umplem vidurile de putere emergente, fie că este vorba de comerț, politică externă, apărare sau multilateralism.

Trebuie să căutăm să stimulăm dialog și parteneriate în toate direcțiile. Dar trebuie să fim fermi în privința Rusiei și a celor care încearcă să ne intimideze statele membre.

”Epoca în care ne putem baza pe deplin

pe alții a trecut … Este timpul pentru Europa

sa își ia soarta în mâinile proprii. ”

Angela Merkel

În ultimii ani, linia dintre război și pace a devenit estompată de provocări cum ar fi atacurile cibernetice, terorismul apatrid și cel sponsorizat de stat, amestecul în procesele democratice, migrația ilegală și războaiele informaționale. Rădăcinile lor se află în conflictele ce se desfășoară în prezent, în competiția dintre mari puteri și în progresele tehnologice. Deși multe obiective au fost deja atinse, nu putem proteja Europa în mod adecvat cu actualele politici fragmentate, cu un mozaic de instrumente și actori în materie de securitate și apărare. Trebuie să le aducem împreună sub aceeași umbrelă.

Statele membre și instituțiile europene ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a construi o adevărată Uniune de Securitate și Apărare. De asemenea, ar trebui să dezvoltăm prima strategie a UE de securitate în materie de inteligență artificială, care să ne ajute să abordăm noile provocări create de IA și să luăm noi măsuri pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea bazei tehnologice și industriale a Europei. Asigurarea securității noastre va necesita, de asemenea o strânsă coordonare cu statele membre, cu NATO și cu partenerii noștri. Trebuie să începem să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru una dintre cele mai importante sarcini ale UE: securitatea.

Comunicarea despre Europa

Dacă ar exista un premiu pentru cea mai proastă strategie de comunicare din istoria politicii mondiale, Uniunea Europeană ar fi un concurent serios. Este cel mai de succes proiect de pace al relațiilor internaționale. Cu toate acestea, percepția despre ceea ce face sau despre ce reprezintă nu poate fi mai departe de adevăr. Nu este suficient să spunem că era digitală generează știri false sau că nouă, oamenilor, ne plac vorbele mai mult decât faptele. În epoca războaielor de informare, UE trebuie să ia în serios modul în care comunică.

Acest lucru înseamnă nu numai utilizarea mijloacelor moderne de comunicare printr-o gamă largă de rețele sociale, ci și utilizarea unui limbaj ușor de înțeles despre ce reprezintă Europa. Combaterea știrilor false și a trollilor, va fi, de asemenea, o mare parte din ceea ce trebuie făcut. Un bun punct de plecare ar fi ca liderii politici nu mai dea vina pe Bruxelles pentru eșecurile proprii, să înceapă să-și asume responsabilitatea pentru deciziile europene luate împreună și să iasă din birouri pentru a face asta. Europa este despre transparență, nu despre luarea deciziilor secrete.

Acesta este momentul Europei

Cred că acesta este momentul Europei. Dacă vom reuși să îndreptăm lucrurile în următorii câțiva ani, vom putea privi în urmă la aceste încercări de democrație liberală și de populism de instinct ca la o altă criză rezolvată în procesul integrării europene. Dacă nu reușim, riscăm să revenim la o epocă a naționalismului repulsiv și a irelevanței europene.

Este important să ne alăturăm unei cauze pentru o Europă modernă și puternică ce modelează lumea în loc să fie modelată de alții. Asta înseamnă diviziuni atenuante între est și vest, nord și sud. Extinderile europene nu au fost niciodată ușoare, însă au fost întotdeauna lucrul corect de făcut. Trebuie să evidențiem mai bine ceea ce ne unește în loc de ceea ce ne diferențiază. Avem nevoie de mai multă solidaritate, fie că e vorba de viitorul euro, fie că e vorba de migrație. Avem nevoie unul de celălalt.

”Unitatea europeană a fost un vis al câtorva oameni.

A devenit o speranță pentru mulți. Astăzi este o

necesitate pentru noi toți.”

Konrad Adenauer

Uniunea Europeană nu este perfectă și nu va fi niciodată. Va fi întotdeauna mai mult decât o organizație internațională, dar mai puțin decât un stat. În multe privințe, aceasta se află într-o evoluție constantă și în proces de gestionare a crizelor. Adesea mergem de la criză la o situație percepută ca haos și, în final, producem o soluție sub-optimă. Dar ne atingem obiectivele. Așa s-a întâmplat cu euro și criza migrației și așa se va întâmpla cu multe din provocările noastre în viitor. Suntem o uniune a imperfecțiunii. Și ar trebui să învățăm cum să ne adaptăm la noile provocări ale secolului XXI.

Anul viitor, când noua Comisie Europeană își va începe mandatul, vom sărbători cea de-a 30-a aniversare a căderii Zidului Berlinului. Anul 1989 era plin de speranță. Tocmai învinsesem comunismul și regimurile autoritare s-au prăbușit cu ajutorul partidelor PPE în toate colțurile Europei. Mulți dintre noi au crezut că majoritatea celor 200 de națiuni din această lume vor aștepta cu brațele deschise libertatea, democrația liberală și economia de piață. Într-adevăr, primii câțiva ani după Războiul Rece erau plini de promisiuni. Europa era din nou unită. Dar nu știam ce urmează.

”Unitatea politică nu înseamnă

diluarea națiunii.”

Robert Schuman

Fascismul a murit în 1945. Comunismul a murit în 1989. Nu vreau ca 2016 să fie începutul sfârșitului democrației liberale. Dacă voi deveni candidat PPE și, eventual, președintele Comisiei Europene, mă angajez nu numai să-mi apăr valorile, ci să mă asigur că vor fi abordate nemulțumirile care au condus la o creștere a naționalismului și a populismului. Dacă aceste frustrări nu sunt tratate, situația se va înrăutăți. Animozitatea va crește, vor apărea tensiuni și va crește naționalismul. Eu nu spun că Europa se va dezbina, dar ajungem la limitele toleranței. Aceeași toleranță pe baza căreia a fost construită Europa.

Uniunea Europeană nu a avut niciodată un președinte al Comisiei Europene dintr-o țară nordică, dintr-un stat baltic sau din Europa Centrală și de Est. Nu este vorba însă de o cursă geografică, ci de alegerea leadership-ului și a experienței. Vin dintr-o țară mică, care a supraviețuit lângă o putere expansionistă – o țară care a luptat întotdeauna pentru valorile și existența ei. Întotdeauna am făcut parte sau am condus guverne de coaliție, care necesită construirea constantă de punți. Am  experiența colaborării cu un partid populist în guvern. Toate aceste calități vor fi foarte importante după următoarele alegeri europene.

Suntem o familie de partide care crede în libertatea și responsabilitatea individuală. Alegerea este a voastră. Știu că vă veți hotărî să votați persoana pe care o considerați cea mai potrivită să  ajute partidele noastre să câștige alegerile europene și, în cele din urmă, să conducă Comisia pentru noua generație a Europei. Bine ați venit la Helsinki!